Potrivit dispozițiilor art. 2307 Cod civil, atunci când debitorul principal se liberează de obligație invocând incapacitatea sa, fideiusorul are regres împotriva debitorului principal numai
în limita îmbogățirii acestuia.
Regula mai sus amintită constituie o noutate impusă de către legiuitor prin Noul Cod civil, fiind practic o preluare din cadrul Codului civil Quebec.
În ceea ce privește obligațiile debitorului, codul civil impune regula potrivit căreia, se pot garanta prin fideiusiune și obligațiile de care debitorul se poate libera invocând incapacitatea sa, sub condiția cunoașteri de către fideiusor a acestei împrejurări.
Prin urmare, atunci când are loc o astfel de liberare a debitorului principal, fideiusorul, care a garantat conoscând și asumându-și implicit riscurile invocării de către debitor a nulității obligației principale pentru incapacitate, nu se poate regresa împotriva debitorului.
Desigur există o excepție privind situația mai sus arătată și anume în cazul în care prin plata făcută de fideiusor creditorului, pentru debitorul principal a rezultat, în afară de stingerea datoriei, și o îmbogățire. În această situație fideiusorul se poate regresa în limita acestei îmbogățiri.
Asfel că prin acceptarea obligației fideiusorului de garantare în condițiile prevăzute expres de dispozițiile art. 2288Cod civil , care poate avea valoare de intenție gratificată din partea fideiusorului, nu reprezintă în limita acestei acceptări o îmbogățire fără justă cauză.
Cu toate acestea, exceptând situația de mai sus, fideiusorul are dreptul să-și recupereze din pierderea suferită prin plata datoriei.