Reglementarea actuală privind acțiunea în stabilirea paternității este dată de dispozițiile art. 425 din Noul Cod civil, potrivit cu care
:
:
- Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de reprezentantul lui legal.
- Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii.
- Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată.
Când se pune problema stabilirii paternităţii copilului împotriva voinţei presupusului tată, prin supunerea acestuia din urmă la teste biologice, apare un conflict între dreptul copilului de a-şi cunoaşte identitatea personală (ce intră în sfera dreptului la viaţa privată şi de familie protejat de art. 8 al Convenţiei europene) şi dreptul presupusului tată de a nu fi supus la teste medicale împotriva voinţei sale. Rezolvarea acestui conflict trebuie să se facă într-o aşa manieră încât să existe o proporţionalitate între drepturile aflate în conflict (C.E.D.O., Mikuliţ c. Croaţiei, 7februarie 2002)